Obiecții comune la sistemul homeschooling (II)

Copiii din școlile publice au ocazia să întâlnească și să ajungă să cunoască mulți copii foarte diferiți de ei înșiși. Dacă nu ar frecventa școlile publice, cum ar putea avea această oportunitate?

Prima parte a răspunsului la această întrebare este că, de fapt, asta se întâmplă foarte rar în școlile publice. Exceptând școlile foarte mici, care oricum sunt puține și care tind să fie școli cu o singură clasă, copiii din școlile publice, alții decât cei câțiva sportivi de performanță, au foarte puțin contact cu alții diferiți de ei. Și din ce în ce mai puțin pe măsura ce avansează în alte clase. În majoritatea școlilor mari, elevilor le sunt urmărite performanțele și sunt împărțiți/grupați pe “profile” conform lor, i.e.  pentru un anumit colegiu sau domeniu de afaceri, conform unei vocații etc. Profilele majore au sub-profile. Școlile mari au de multe ori mai mult de șase asemenea profile. Elevii de la un anumit profil studiază un anumit grup de materii, alții altele și tot asa. Foarte rar elevii de la profile diferite se întâlnesc studiind aceeași materie. Dar – asta este cel mai important – studiu după studiu a arătat că aceste profile se corelează perfect cu statutul social al familiei de proveniență și cu venitul ei: cei mai bogați și mai proeminenți social copii sunt în profilul de top, următorii în următorul și cei mai săraci în cel mai de jos. Citește în continuare

Obiecții comune la sistemul homeschooling (I)

articol de John Holt

Din moment ce țările noastre sunt atât de întinse și oamenii provin din cele mai diverse zone culturale (asta mă întreba de curând un canadian) nu avem nevoie de un soi de liant social care să ne facă să stăm împreună, care să ne dea un sentiment al unității în ciuda tuturor diferențelor dintre noi, și nu este sistemul public de școlarizare cel mai bun și mai ușor mod de a crea acest liant? Citește în continuare

20 de motive grozave pentru a face HS

Citește în continuare

Nu trebuie să meargă la școală – de Diana Sandberg

de Diana Sandberg

 

Cum a fost la școală pentru tine?
În general primesc unul dintre următoarele răspunsuri la această întrebare: ori o amintire generală de plictiseală intensă și frustrare, ori o descriere entuziastă a unuia sau a doi profesori cu adevărat buni care au oferit inspirație, au luminat și deschis mințile. În ultimii ani, un număr din ce în ce mai mare de copii și părinți a început să realizeze că pentru a intra în contact cu asemenea personalități care te inspiră și te luminează nu e nevoie să se expuna la tot restul de neajunsuri; că școala, pe scurt, nu este necesară.

Citește în continuare

Despre HS în România – legalitatea

Având în vedere discuțiile care s-au iscat în mediul virtual despre homeschooling (HS) și faptul că există încă din 2007 un blog românesc dedicat HS-ului și unschooling-ului, am considerat oportună publicarea unuia dintre primele articole despre statutul acestui tip de educație în legea românească. Sper că citindu-l vă veți convinge că, deși legalizarea este importantă, există posibilitatea de a ne educa acasă copiii chiar și acum: Citește în continuare

Legalizarea educației de acasă – un apel la acțiune

Pe 23 februarie, doamna deputat Carmen Axenie a făcut o declarație în Parlament în care propunea, printre altele, legalizarea educației de tip homeschooling. Au urmat un articol în ziarul Capital și două interviuri. Reacțiile n-au încetat să apară sub forma comentariilor pro și contra, unele de o lungime considerabilă. Citește în continuare

De ce mi-aș educa acasă copilul? (II)

Ce este homeschooling-ul?

Homeschooling-ul sau educația la domiciliu este, din punct de vedere cronologic, primul fel de educație. Însă pe măsură ce s-au creat rețele de școli de stat, legile au făcut obligatorie prezența copiilor în astfel de instituții, numind totul ”dreptul la educație”. În zilele noastre, educația făcută de părinți acasă este o alternativă la educația formală și este obținută destul de greu  în unele țări (printre care și a noastră). Citește în continuare